La insula Piraților
O ieșire luată din scurt... cu încă 5 biciclete, pe o căldură bucureșteană insuportabilă...
Vineri seara pe la 20.00 ne întălnim la Piața Unirii: eu, Ga(), Cr(), Ky() și Pi(), iar de a doua zi, ne-a vizitat Al(), pentru a pleca spre insula din mijlocul Argeșului, undeva pe lângă Cornetu.
Am ajuns la destinație în jurul orei 23:00, după ce pe întuneric nu găseam intrarea de pe mal spre insulă. Din câteva încercări am nimerit și astfel, am reușit să ne punem corturile și să stăm la taclale până pe la 4.30...
Toată această minivacanță a durat până duminică pe la ora 14.00... Dar a meritat! A fost o zi întreagă de relaș, de liniște și apă, de baie și soare, de vorbe liniștite și leneveală curată... Un loc în care nu am avut mulți vizitatori, iar singurele dăți când ne-au stresat alții, au fost în ambele dimineți, când diverși care treceau pe malurile înalte ale râului vorbeau mai tare și altă dată când un grup de țigani a început să strige la noi de pe partea cealaltă a râului...
Foc de tabără, glume, povești, amintiri depănate și somn, cam astea au fost ingredientele acestei minivacanțe pe care aș vrea să o repet de câte ori voi avea ocazia.
După plecarea de pe insulă, am primit telefon de la Di() care era un pic mai jos, în aval de noi, cu încă 8 prieteni comuni cu bicicletele... Ga() plecase de cu o zi înainte cu treburi personale, Pi() a plecat de cu seară, Al() trebuia să meargă înapoi în București, Cr() și Ky(), aveau treabă în Cornetu, iar eu m-am gândit să nu merg singur înapoi, așa că m-am suit pe biclă încă vreo 4 kilometri și am plecat ”pe Argeș în gios” pe la 15.15...
Acolo, Di(), Va(), Mi(), Io(), Io(T), Ad(), Da(rb), Da(v), Ti(), erau în toiul discuțiilor despre apă și despre toate chestiile pe care deobicei le dezbatem împreună... Când am ajuns (pe la 16.00) tocmai terminaseră de mâncat, așa că dixtracția tocmai trebuia să înceapă... :)
După băițele de rigoare împreună cu grupul, pe la 18.00 ne pregătim de plecare, iar la 19.00 eram în București în drum spre birou. Acolo, câțiva din cei care au fost la Sinaia, ne așteptau pentru a schimba impresii. Nu peste mult timp, cerul s-a întunecat, apoi a început un vânt rece și furtuna. Am plecat rapid de acolo, tocmai la timp pentru a nu ne prinde furtuna.
Primii stropi de ploaie, m-au ciupit exact când mai aveam 300 de metri până acasă...
Ce mai încoace și încolo?... A meritat. Păcat că n-ai fost și tu acolo...
Traseul și clipul de mai jos au fost realizate de Ga() și poate fi găsit aici
Traseul și clipul de mai jos au fost realizate de Ga() și poate fi găsit aici
-
O să pun și câteva poze în curând... poate :)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Your comment will be accepted after you connect with an account accepted by blogspot, so... make one and write me what you think.