Autostrada? e o cale de comunicație terestră?

Ce e autostrada?
Simplu de răspuns eh??... Da' nu prea!... 

Chiar dacă, de fapt, această întrebare are un răspuns foarte simplu: autostrada e o cale de comunicație rutieră terestră, eu, aici pot face doar supoziții... E doar un blog și atât!Păi ca să ajung/ajungem să aflăm ce e un autostrada, trebuie să trecem prin furcile caudine ale dicționarelor, expresiilor și modurilor de exprimare ale mamutorităților* ”românești”... Așa că voi începe cu...
Autostrada, conform dicționarelor online, acest cuvânt desemnează o șosea destinată doar traficului rutier și poate fi folosită doar de autovehicule; pe lângă acest mare avantaj mai sunt și altele, referitoare la fluența traficului.
Să mergem mai departe să vedem ce e strada...
Strada = cale, o uliţă, un drum, apoi extinzând explicația, e de fapt, un drum în interiorul unei localităţi.
Drum = 1. cale de comunicație terestră, alcătuită dintr-o bandă îngustă și continuă de teren bătătorit, pietruit, pavat sau asfaltat, 2. călătorie, 3. traiectorie.

Deci, până acum am stabilit că autostrada e de fapt un drum.
Bine, bine!!?... Dar ce fel de drum e această autostradă oare??

zona cu șosele interzise
fotografie din satelit a bucății de autostradă ce îngrădește dreptul unor cetățeni la liberă circulație
distanță neacoperită de legile circulației România, Europa, AD MMXII
cea mai scurtă variantă ocolitoare

Conform legilor în vigoare la această dată, în România e valabil Codul Rutier din 2002 (Ordonanța de urgență nr. 195/2000 privind circulația pe drumurile publice). Din primele articole ale acestei legi dau citire:

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1

(1) Circulatia pe drumurile publice a vehiculelor, pietonilor si a celorlalte categorii de participanti la trafic, [...] atributiile unor autoritati ale administratiei publice, institutii si organizatii în legatura cu acestea sunt supuse dispozitiilor prevazute în prezenta ordonanta de urgenta si în regulamentul de aplicare a acesteia.

(2) Dispozitiile [...] au ca scop asigurarea desfasurarii fluente si în siguranta a circulatiei rutiere, apararea vietii si integritatii corporale, [...] si a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor în acest domeniu.

(3) Autoritatea competenta în domeniul circulatiei rutiere, precum si de exercitare a controlului respectarii normelor din acest domeniu este Inspectoratul General al Politiei Române.

(4) Reglementarile privind circulatia pe drumurile publice se emit de catre autoritatile publice [...] numai cu acordul Inspectoratului General al Politiei Române si cu respectarea întelegerilor internationale [...].

Art. 6

În sensul prezentei ordonante de urgenta, expresiile si termenii de mai jos au urmatorul înteles:

1. drum public - orice cale de comunicatie terestra, destinata traficului rutier, daca este deschisa circulatiei publice. Drumurile care sunt închise circulatiei publice sunt semnalizate la intrare cu inscriptii vizibile;
2. localitate - spatiul ce cuprinde cladiri, ale carui intrari si iesiri sunt semnalizate ca atare

[...]

15. vehicul - un sistem mecanic care se deplaseaza pe drum, cu sau fara mijloace de autopropulsare, utilizat în mod curent pentru transportul de persoane si/sau bunuri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrari;
16. bicicleta - vehiculul prevazut cu doua roti si pedale sau manivele, care se deplaseaza pe drum, actionat de forta musculara a utilizatorilor;
17. motocicleta - autovehiculul cu doua sau trei roti, al carui motor are o capacitate cilindrica mai mare de 50 cm3, cu sau fara atas si/sau o viteza maxima, prin constructie, mai mare de 50 km/h, a carui masa proprie nu depaseste 400 kg;
18. ciclomotor - vehiculul cu doua sau trei roti, care este prevazut cu un motor cu ardere interna, având o capacitate cilindrica de cel mult 50 cm3, care pastreaza caracteristicile generale ale bicicletei, putând fi pus în miscare si cu ajutorul pedalelor, si a carui viteza de deplasare, prin constructie, nu depaseste 50 km/h;
19. autovehicul - vehiculul prevazut cu un dispozitiv mecanic propriu de propulsie; vehiculele care se deplaseaza pe sine, denumite tramvaie, si ciclomotoarele nu sunt considerate autovehicule.

Definitia include si termenul automobil, care reprezinta oricare dintre vehiculele cu motor care servesc în mod normal transportului pe drum al persoanelor sau bunurilor ori la tractarea pe drum a vehiculelor utilizate pentru transportul de persoane sau bunuri.

Păi... e cam greu nu??!

...mneah!!? Chiar deloc!! ;)

Ce legătură are autostrada cu Codul Rutier și cu autoritățile publice și cu poliția? În general, cam tot, dar în particular, cam nimic...

De ce spun asta?

Și abia acum începe povestea...

Ieri, 18 martie, am avut de făcut un drum în Bolintin Vale, localitatea lângă autostrada 1, București-Pitești și m-am gândit să îmi pun sângelke în mișcare și astfel, m-am hotărât să merg cu bicicleta... Fără mașină, elicopter sau pas de drumeție :))...

La plecarea de acasă, până pe la ora 10:30, toate bune și frumoase... drum de oraș, curat, neaglomerat, însorit, cald.

Împreună cu un prieten, în jurul orei 11:00, plecăm spre destinația propusă de mine, în dirercția Ciorogârla, Bolintin Deal, Bolintin Vale. Iată-ne pe drum, la ieșirea din București, exact la intrarea pe autostradă, că la un moment dat, un badigard ce își parcase mașina pe invers pe trotuar, ne face semn cu mâna la semul de autostradă de deasupra șoiselei și ne mai spune ceva neinteligibil, cred eu referitor la faptul că suntem pe biciclete... Noi fiind în viteză, nu prea am avut, nici măcar(!), o mică vagă intenție să stăm la palavre cu acel tip în uniformă, mai ales că tocmai ce se intră pe podul de centură, în urcare.

După ce ne facem treba la destinație, ne punem pe drumul de întoarcere în jurul orei 16:30 ca să mai putem să prindem ziua încă în București și iată-ne iar, la drum întins. Până la ieșirea din Ciorogârla, câteva opriri, câțiva câini, câțiva plăvani pe șosele, iar în rest, drum relativ bun, relativ curat, dar plin de gropi sau denivelări pe mari porțiuni de șosea între cele trei localități amintite mai sus.

Ținând cont că Ciorogârla și București sunt două localități alăturate, legate de un drum de legătură directă, am hotărât să mergem pe autostradă și astfel, ajungem la ”breteaua” ce face intrarea pe banda de urgență a drumului și ne avântăm la merg voinicesc!

Toate bune și frumoase până exact pe podul de la kilometrul 13, nu cel de la Centură! Cum eram noi pe pod, o mașină de poliție ne oprește și ne legitimează. Prezentăm actele, iar agentul își începe tirada despre OuG 195 din 2000 din care aveți mai sus câteva rânduri.

Ce mi s-a ”explicat” de acel agent, erau de fapt doar niște acuze, mai mult sau mai puțin fondate, niște reproșuri voalate că folosim ilegal autostrada și ”un pic” de niște încercări de intimidare, la fel de ”un pic” prea puerile și emfatice pentru gustul meu.

Prima lui remarcă, după ce s-a dat jos din mașină pentru a ne lua actele, a fost ceva în genul:
V-am lăsat cumva senzația că aș fi ostentativ?

Eu în mintea mea, mă gândeam după întrebarea asta: ...Ce draq vrea ăsta să zică? Mă anunță ceva sau nu știe limba română?

Răspunsul meu a fost pe măsură: DA!

Evident că 2 secunde nu a putut spune nimic, apoi și-a reiterat trivialitatea și complexul vocabular legistic, apoi s-a băgat în mașină și a luat datele noastre de identificare pe o hârtie. Nu vorbeam mai mult decât era necesar, astfel că la întrebarea lui referitoare la ”ce căutați pe autostradă?” răspunsul meu a fost respectuos, dar la fel de sec, în aceeași gamă cu primul:
Între localitățile București și Ciorogârla este o cale de comunicație terestră pe care o folosim în drum spre casă!

Înainte de a intra în mașină, a mai spus câteva chestii legate de ”seriozitatea” și maturitatea pe care o afișam eu și partenerul meu de drum, dar evident că toate demersurile sale, ne-au lăsat reci. Nu comentam nimic! Nici de bine, dar nici de rău!

După ce a scris a reînceput să vorbească, dar de data asta, despre ce ni se poate întâmpla dacă ne mai găsește pe ”partea carosabilă a autostrăzii” și ne-a ”sugerat”, evident cu tonul de impunere așa cum stă bine unui ”polițiot”(se poate spune oare idiotist la idiot? dacă da, înseamnă că și la polițist...), ca la prima ieșire de pe autostradă să folosim o cale laterală de rulare, iar apoi ne mai spune că el, ”din mașină” ne va asigura din spate. Acestea fiind spuse, ne dă CIurile și ne punem iar în mișcare.

Prima la dreapta de unde ne aflam, era chiar intrarea spre centură, iar noi am luat dreapta spre șina de tren, ne-am dat jos de pe bicle, am sărit pârleazul peste terasament (!), apoi ne-am continuat drumul.

Exact la ieșirea de pe autostradă, același polițist, era ca și acel badigard de dimineață: cu mașina pusă invers, pe unde ar fi trebuit să fie trotuarul, cu o mină afectată și o față rătăcită... eu bănui că de pictiseală! :)) Bine că l-am mai scos din monotonie, noi cei doi cu bicicletele...

Ș-acum, ajung la partea pentru care am tot scris această poliloghie... Am câteva nelămuriri, dar și întrebări referitoare la libera circulație, la liberul arbitru, la drumuri, la poilitică, la fățărnicie, la administrație publică, locală și centrală dar și la altele ce se înțeleg din cele de mai sus...

Chestiunile neelucidate de mine ar fi cam așa:

• Dacă pe bucata de la intrarea pe autostradă și până la super-magazinele amplasate pe partea dreaptă a autostrăzii, la aproximativ 2 kilometri, e interzis, conform legii mersul cu bicicletele, scuterele sau pe jos, de ce nu există o cale laterală de mers pentru evitarea accidentelor/incidentelor? Cum se poate ajunge la acele magazine fără a folosi un auto-vehicul?
• Pentru că la primul pod pe sensul de mers spre București, există un gard pe câmp, mai departe și mai jos de ridicătura podului, mă gândesc la faptul că acolo există un proprietar, iar ca să trec prin acea proprietate, nici nu se poate pune problema, deci următoarea întrebare ar fi referitoare la: de ce s-au dat autorizații de construire și/sau îngrădire așa de aproape de calea de rulare a autostrăzii?
• Care sunt pașii necesari pentru a putea începe demersurile de construire a unei noi căi de comunicație rutieră, terestră între două localități?
  Pentru că e evident, că în acest caz, acei 2,5 kilometri de autostradă, de fapt, discriminează o parte de populație, atfel încât interzice accesul firesc la un drept constituțional: dreptul la liberă circulație (Constituția României, art.25, a.1).
• Eu, simplu cetățean, dacă nu sunt mulțumit de ”prestațiile” în muncă ale unor slujbași (pe care îi plătesc!), ai statului, ce ar trebui să fac sau cu cine să vorbesc pentru ca doleanațele mele să fie rezolvate?
  Aici, dacă mă refer doar la ce am scris mai sus, mă gândesc la polițiot, primar, funcționarii din administrația străzilor: arhitecți, constructori, geologi, geodezi și alții; dar și badigarzii de pe autostradă.

Tu ce crezi? E normală o asemenea atitudine a autorităților? E bine să folosim autostrada? Cum se inițiază o campanie de strângere de fonduri și/sau semnături pentru infrastructură? Cum să se modifice legislația astfel încât cei care ar trebui să lucreze pentru binele public și sunt plătiți din fonduri publice, să fie trași la răspundere pentru greșelile făcute în timpul mandatului de funcționar public?

Comentariile tale sunt binevenite...

fotografiile din articol au fost obținute cu ajutorul aplicațiilor GoogleEarth și BikeMap