După cum am anunțat săptămâna trecută, am fost nevoi să plec din București, la un concurs de Go la Oradea, mai precis la Băile Felix.
Am preferat să nu folosesc trenul sau autocarul și astfel, am avut un pic mai mult timp să văd peisajele. Drumul a fost la fel de lung, dar a fost în trei etape astfel:
- dela București la Târgu Mureș cu un prieten cu mașina
- dela Târgu Mureș la Cluj cu autocarul de la autogară
- De la Cluj la Oradea cu autostopul
Joi, nu aveam nici cea mai mică idee cu ce o să plec, iar după ce am terminat traseul Drumul Bicicletei prin Colentina, am plecat la gară pentru a vedea mersul trenurilor și prețul biletului. Pentru Oradea sunt doar două trenuri: pe la prânz un InterCity, iar pe seară, un rapid (parcă). Prețuri de CFR, foarte obraznice: 130 de lei la IC și 79 de lei la Rapid. Durată la fel de obraznică: 10 ore și un pic la IC, iar la Rapid, 11 ore. În plus, la Rapid, mai costă și cușeta în jur de 50 de lei.
Vineri dimineață aflu că un prieten pleacă spre Negrești Oaș și astfel mă înființez la mașina lui până la Târgu Mureș. Moca! :) După Brașov, constatăm că ne e foame, așa că poposim la un restaurant-păstrăvărie.
Am comandat o ciorbă de burtă, un păstrăv prăjit în sos bechamel, o bere, o salată de ceapă și o salată de roșii. Plus smântână, ardei iute și mujdei pentru ciorbă. Aici fază: după ciorbă, în mod normal se aduce salata. Prietenul meu comandase o salată de roșii. Deci la masă trebuia să aducă o salată de ceapă și două salate de roșii. Lui îi aduce salata de roșii, iar mie o salată de roșii cu un pic de ceapă peste. Îi reamintesc comanda și aduce și o salată de ceapă, apoi mă întreabă:
- .. dar salata asta?
Era vorba de salata de roșii cu ceapă deasupra...
Eu:
- Ce e cu ea?
- O las aici?
- Nu! Am cerut o salată de roșii și o salată de ceapă! Salata asta nu e a mea!
Fata, un pic nedumerită, pleacă, apoi revine cu o nouă salată. Dar de data asta doar de roșii și încep să mănânc fericit!
Toată consumația mea, aproape 70 de lei. Păstrăvul făcea toți bani...
La Târgu Mureș aflu la gară că nu există trenuri pentru Oradea dupa prânz, iar la autogară, prin telefon, că nu există curse după ora 15.00. Variata valabilă era o singură cursă spre Cluj la ora 18.00 de la autogară. Dacă o pierdeam, mai aveam o singură șansă: autostopul către Cluj, eventual Oradea. Norocul meu a fost că orașul TgM este mic și de la gară la autogară nu e distanță mare, astfel încât, am reușit să prind cursa spre Cluj.
Drumul spre Cluj a costat 25 de lei si am coborât în cartierul Zorile, pe la Observator. De acolo am luat un taxi până la ieșirea spre Oradea cu 13 lei. Acolo, un nene cu o dacie veche mă întreabă unde vreau să merg și când află, se uită la mine ca la nebun!
Nu era singurul! După ce m-am dat jos din autobuzul de la TgM, am întrebat pe stradă cum ajung la ieșirea spre Oradea, iar un tânăr mi-a dat toate indicațiile
- ...
- Păi trebuie să ajungi la carfur. Acolo e ieșirea spre Oradea. Dar de ce întrebi?
- Vreau să ajung la Oradea în seara asta...
- A... da? Succes!
Și s-a uitat la mine ca la unul care căzuse de pe altă planetă! De ce oare e un mister!
Mă rog, am ajuns cu un taxi și am stat vreo 5 minute cu mâna întinsă... Nimeni nu oprește, așa că schimb tactica.
Merg la magazinul practiker de vis-a-vis, mă duc direct la fetele de la facturi și cer o foaie de hârtie. Una din ele se uită un pic mai așa la mine dar îmi oferă una. Apoi, cer și un marker.
- Vă rog, dați-mi o foaie A4...
- ... (cu reținere..) Poftim!
- Vă rog, îmi puteți oferi și un marker dacă aveți?
- Pentru ce?
- Vreau să ajung la Oradea și vreau să scriu pe hârtie să se vadă mai bine...
Cealaltă tipă de acolo spune primei care m-a întrebat:
- Dă-i unul mai gros ca să se vadă mai bine! Decăt să stea omul în frig...
Mă apuc de treabă și încep să scrijelesc un BH mare pe A4. După ce termin, fetele îmi urează noroc la autostop... :) Drăguțe! ;)
Ies din magazin, stau vreo maxim 15 minute și apare o utilitară care oprește. Mergea exact până la Oradea. Pe drum, toate bune și frumoase, discutăm despre tot și despre toate, iar la coborâre îi las omului pe bord 15 lei, pentru o bere... Merita!
 |
| pe spatele hârtiei era scris Oradea |
Am coborât în Centrul Civic, iar în parcul de lângă era în desfășurare, Festivalul Pălincii sau ceva cu specific țuicar... Vine Kiru, mă ia de acolo și se termină ziua!
Dacă plecam cu trenul, paralizam de nervi (și de frig??...) pe drum., dar așa, a fost o experiență. Cheltuiala a fost oricum mai mică decât dacă aș fi mers cu trenul (25+13+15= 53, plus masa la restaurant, cel de la păstrăvărie), timpul petrecut în diverse mijloace de transport, ținând cont că am plecat din București la 9.30 și am ajuns în Centrul Civic în Oradea la 22.45, a fost cam același, așa că, per total a meritat această călătorie!
***
Pe drumul spre Oradea am văzut multe biciclete. Multe! De multe feluri. MTB, de oraș, rable. Dar cei mai mulți bicicliști pe care i-am văzut prin orașe, erau dotați cu mănuși și bicle relativ bune. Pe cei care erau în afara orașelor i-am văzut cu veste reflectorizante. Nu am văzut în schimb, nici o cască.
Până în Brașov, cam după Tâncăbești, am văzut multe femei, chiar și mai în vârstă, care mergeau pe biciclete. Prin Brașov, am văzut vreo 10-20 de bicicliști cam în juma de oră. Pe drum până în TgM, am întâlnit vreo 20-30de bicicliști, iar în oraș chiar mai mulți. Mergeau foarte cuminte pe dreapta străzii, iar mașinile, chiar multe, încetineau în apropierea lor. Mi-ar fi plăcut ca șoferii să se comporte așa și în București!
Dar se va întâmpla și asta!
Dar se va întâmpla și asta!
În Cluj nu am văzut bicicliști pentru că am ajuns exact când se întuneca și nici nu prea aveam timp de căscat gura...
Prin Oradea, am mers duminică cu un prieten în oraș cu ceva treburi. Cât am stat acolo pe drumurile din oraș, am văzut cred că vreo 25 de bicicliști, iar șoferii atenți la aceștia. Prin Băile Felix erau câțiva, dar prea puțini. Din ce am obdervat, toți aveau bicle bune de offroad...
Nu știu cum era în alte vremuri, dar impresia că bicicliștii sunt mai bine văzuți în Oradea, m-a urmărit pe drumul de întoarcere și m-am gândit de ce oare e așa.
Răspunsul mi se pare simplu: mulți din cei care stau în provincie, au bicicletă pentru uzul propriu. Pentru până la poștă sau primărie sau cumpărături. E ceva normal pentru cei de acolo să se suie pe biclă să se ducă la cumpărături mici, decât să se suie în mașină. E mai economic! Benzina/motorina costă mai mult.
Per total, am rămas cu o impresie bună despre bicicliștii de peste munți, dar și despre șoferii de acolo. Sunt convins că am văzut doar o parte și că ce am văzut nu e chiar peste tot așa, dar senzația că Bucureștiul e sufocat de bizoni (adică țăranu' cu merțanu...) sau cocalari sau ”deputați” sau numere ”CD” sau numere ”MAI”, mi s-a adâncit mai tare și e mai pregnantă ca niciodată!
Aici generalizez și s-ar putea spune că nu am dreptate, dar cei care merg prin București zilnic, știu la ce mă refer!
