E Drept?

Drepturile cetățenilor sunt ignorate în București și nu numai ignorate, cât terfelite! 
Și nu doar în București, cît chiar în toată România!
De mamutorități*! 
Adică tocmai de aceia care îmi iau bani pentru orice chestie cât de măruntă când ajung la ghișeul lor, de aceia care sunt în ședințe importante atunci când vreau să vorbesc cu ei, de aceia care mă amendează inainte de a mă asculta, de aceia care îmi iau bani pe apa de ploaie... Adică, în general, de toți cei care stau bine mersi într-un post ”călduț” într-o instituție de stat și 1. nu își fac treaba pentru care au fost angajați sau 2. ”se fac că lucrează” sau 3. o fac ”de-a-n pulea”!

Iată de ce spun asta!

Conform vorbelor sforăitoare ale poli-trolilor poli-truci poli-ticieni de azi, Constituția României este legea fundametală a tării România, a statului român și a cetățenilor români. Am fost curios ce scrie în această colecție de paragrafe, dar fără prea mare ”tragere de inimă” și, iată câteva pasaje care m-au surprins și de la care, cred eu, că trebuie să plece judecata noastră în organizarea sau optimizarea traficului, de orice fel, dar pe biciclete în special. 

ART.4 (1) Statul are ca fundament unitatea poporului român şi solidaritatea cetăţenilor săi.
(2) România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.

ART.11 (1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
(3) În cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituţiei.

ART.16 (1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

ART.20 (1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.

ART.21 (1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.
(3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.

ART.22 (1) Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate.
(2) Nimeni nu poate fi supus torturii şi nici unui fel de pedeapsă sau de tratament inuman ori degradant.

ART.25 (1) Dreptul la liberă circulaţie, în ţară şi în străinătate, este garantat. Legea stabileşte condiţiile exercitării acestui drept.

ART.29 (1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale.

(2) Libertatea conştiinţei este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc.

ART.31 (1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.

(2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.

(3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor sau securitatea naţională.

(4) Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.

ART.35 (1) Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic.

(2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.

(3) Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător.

ARTI.49 (5) Autorităţile publice au obligaţia să contribuie la asigurarea condiţiilor pentru participarea liberă a tinerilor la viaţa politică, socială, economică, culturală şi sportivă a ţării.

ART.52 (1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei.

(2) Condiţiile şi limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică.

(3) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

ART.53 (1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.

ART.54 (2) Cetăţenii cărora le sunt încredinţate funcţii publice, precum şi militarii, răspund de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le revin şi, în acest scop, vor depune jurământul cerut de lege.

ART.56 (1) Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice. 

(2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale.

ART.57 Cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi.

ART.74 (1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.

ART.121 (1) Autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală în comune şi în oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, în condiţiile legii.

(2) Consiliile locale şi primarii funcţionează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din comune şi din oraşe.

ART.122 (1) Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.

ART.124 (1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii.

(2) Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.

(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.

ART.131 (1) În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

ART.135 (1) Economia României este economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă.

(2) Statul trebuie să asigure: a) libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie; b) protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară; c) stimularea cercetării ştiinţifice şi tehnologice naţionale, a artei şi protecţia dreptului de autor; d) exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional; e) refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător, precum şi menţinerea echilibrului ecologic; f) crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii; g) aplicarea politicilor de dezvoltare regională în concordanţă cu obiectivele Uniunii Europene.

Articolele de mai sus au fost extrase extrase de pe situl www.cdep.ro.

Nu am studii în domeniul juridic, dar articolele de mai sus par a se preta cel mai bine la o ”infuzie de legislație” în administrația centrală și locală, adică așa putem începe injecțiile la mamutorități*... ;)
Din punctul meu de vedere, la fiecare din articolele de mai sus există câte o chestie faptică ce contravine modului de prezentare a infrastructurii pe care se circulă în zilele noastre, și e împotriva Constituției astfel:
Art.4: unitatea și solidaritatea... pot fi acestea închegate dacă se categorisesc oamenii după mașină? Adică mai simplu: avem o lege care spune așa: mașina merge pe șosea/stradă, iar omul merge pe trotuar! 
...opaaa!!!... Păi faptic, nu prea e în regulă deoarece sunt mai multe mașini pe trotuar decât pietoni pe șosele/străzi, iar autoritățile se fac că nu văd sau că nu e treaba lor, iar eu cetățean obișnuit, trebuie să mă feresc de mașină și pe trotuar și pe șosea/stradă... 
Se încalcă astfel dreptul meu constituțional? 
Eu gândesc că DA!
Art.57: cetățenii trebuie să își exercite drepturile fără să încalce alte drepturi... eu ca cetățean onest, merg pe un drum fără să am vehicul, pe trotuar, iar altul care are vehicul vine pe lângă mine pe partea de drum care îi e interzisă, adică tot pe trotuar. 
Se încalcă astfel dreptul meu constituțional? 
Sunt convins că dacă luați articolele de mai sus, veți găsi suficiente motive de încălcare a drepturilor și libertăților fundamentale, dar nefiind în domeniu, vă gândiți întocmai ca mine referitor la o dispoziție contra bunului simț sau a evidenței: cum aș putea să atac eu această Hotărâre de Consiliu Local dacă nu am suficiente pârghii legale la îndemână?
Dar, de la Constituție pleacă tot. Așa că dacă îți pare ceva nelalocul lui în legislație, ia Constituția, citește-o, apoi ia legile organice referitoare la organizarea și funcționarea Administrației și cu siguranță vei găsi ceva care nu e bine făcut sau gândit din punct de vedere legal și vei avea dreptate! 
Marea problemă de fapt constă în timpul alocat acestei rezolvări de problemă! De ce oare? 
Simplu! Pentru că viteza de schimbare a legilor e mai mare decât viteza de funcționare a Justiției și nimeni nu e dispus să înceapă să caute ”să schimbe legi ce se vor schimba obligatoriu la schimbarea” culorilor de guvern sau de administrație locală sau de parlament sau chiar a președintelui ales... 
Eu m-aș băga la o chestie de modificare a legilor de funcționare și organizare ale Primăriilor, dar nu cunosc niciun jurist sau avocat în domeniu și nu am nici suficienți bani pentru a susține această (zic eu!)... utopie cu subiect și predicat!...
De la nivelul meu de înțelegere... Evident!
Tu ce crezi? 
Ar merita pentru primna dată să încerci măcar cu o plângere împotriva pistelor pentru bicicliști făcute aiurea? Sau altfel? 
Gândește-te și fă așa cum crezi că e mai bine pentru tine! 
Și acum, dar și în timp! Pentru că ce îți e bun acum, s-ar putea să nu îți mai fie bun la 65-70 de ani! ;)