Sunt biciclist, deci ilegalist!

Glossa Mihai Eminescu

Vreme trece, vreme vine, Toate-s vechi și nouă toate; Ce e rău și ce e bine Tu te-ntreabă și socoate; Nu spera și nu ai teamă, Ce e val, ca valul trece; De te-ndeamnă, de te cheamă, Tu ramâi la toate... rece!

Cu ceva timp în urmă când în Bcurești bicicletele erau considerate un mijloc de transport și un mod de ”plezirism”, nimeni nu se panica atunci când se întâmplau accidente cu bicicliști (din orice motiv!), nimeni nu se ofusca atunci când un biciclist se găsea pe banda unu, nu tocmai aproape de bordură, nimeni nu lua foc pe biciclist, dacă acesta mergea pe trotuar... Atunci bicicleta era un vehicul cu drepturi depline pe șoselele publice...
Credeți că vă citesc dintr-o poveste? Nici pe departe... E chiar adevărat!
În zilele noastre, biciclistul e văzut ca un paria al societății, ca un descreierat, ca un pierde-vară, ca un inadaptat al societății, chiar ca un neinteligent consumator de resurse!Azi, orice biciclist ce circulă pe un drum public poate ajunge să fie contravenient, indiferent de bicicletă sau mod de circulație sau loc, iar dacă urcă pe pistă pe lângă faptul că devine fără să vrea ”călcător de lege”, poate deveni chiar și ”călcător de persoane”... Și asta doar datorită nepriceperii, neștiinței, ignoranței, grabei sau a neinteresului pentru piste și bicicliști sau a interesului pentru bani, la orice nivel din administrația publică locală și centrală.
De ce spun asta oare?
Datorită pistelor de bicicletă confecționate de primăria Bcureștiului pe banii mei și ai tăi, ai cetățeanului care muncește și/sau trăiește în acest oraș; datorită indolenței autorităților de a creea ceva bun și durabil, dar și a atitudinii prost înțelese a celor ce proiectează, administrează, construiesc sau doar aprobă aceste înfiorătoare, penibile și inutile piste de biciclete.
În ultimul timp, am asistat la deschiderea lucrărilor unei aociații non profit, OPTAR, ce și-a propus, nici mai mult, nici mai puțin: 

desființarea pistelor ce nu corespund codului rutier

Când am auzit de această asociație, gândul mi-a fugit la manevre, pentru că așa s-a stabilit în cutuma celor ce vor să facă bani... întâi un ong ”de control”, apoi o fundație ”pentru diverse”, apoi un srl ”mic”, se trece printr-un un s.a. ”regional”, apoi ultimul pas: în guvernare.
Iată că, până acum, m-am înșelat!
De când am auzit prima dată de OPTAR, toate chestiile pe care le-a anunțat public, s-au întâmplat, iar ”cireașa de pe tort” este că au intervenit din punct de vedre legal pentru inițierea legală a câtorva puncte pe ordinea de zi a comisiilor primăriei capitalei și a celorlalte entități în a căror competență intră acestea:, astfel:

1. Pistele pentru biciclete, dacă se materializează pe trotuare, trebuie să fie continue.
2. Accesul bicicliștilor și al utilizatorilor de mopede pe pistele pentru biciclete aflate pe trotuare trebuie să fie facil
3. Lucrările la pistele de biciclete să dureze o perioadă scurtă de timp.
4. Obligativitatea firmelor ce execută lucrări la covorul asfaltic de a reface marcajele rutiere distruse în maxim 48 de ore de la finalizarea lucrării, dacă acelea existau înainte de începerea lucrărilor. 

Bravo OPTAR!

Organizația Pentru Transport Alternativ din România!

Poate datorită lor, practica de a respecta legile va intra în funcțiune și pentru firmele de proiectare, de administrare, de construcție. 

Poate că așa vom schimba ceva în acest oraș din ce în ce mai plin de mașini și de nemulțumiți și de praf și de fum... și ne vom înmulți bicicletele și nu vom mai fi ”contrabandiști” și ilegaliști.
Dar până atunci, conform legilor actuale, recunosc: 

sunt, CONTRAVENIENT!