gata cu 2010... vine 2011!

Amore more ore re probantur amicitiae 

Ctrl+A pentru traducere

(Prin dragoste, comportament, vorbă şi faptă se dovedeşte prietenia)

Nu îmi place că sunt leapşa! Am luat-o de la RaduS... Dar trebuia să fie şi la mine, odată ş'odată! Cică e frumos...! Dar trebuie să fac aşa... ca o poveste despre ce s-a întâmplat cu mine în 2010... Un alt fel de a spune pe blog: "Dacă-i musai, cu plăcere!"

Păi de la cap ar fi cam aşa: prin Ianuarie am început bicicleala prin zăpadă cu o biclă mai veche a unui amic, Marius (câţiva dintre voi îl cunosc). Prin martie am început să ies mai des, iar în aprilie m-am hotărât brusc că trebuie să îmi schimb calu, aşa că, la începutul lui Florar, am cumpărat un tab IDEAL. SH!

Dotările bicicletei m-au surprins, pentru că nu ştiam nimic despre cam tot ce conţine o biclă bună. Tot cu Marius am fost şi am cumpărat-o de la BB din Dorobanţii. 1600 lei, de la 1850... Furcă RST, cadru rigid, frâne hidraulice, schimbător LX... A meritat toţi banii!

Apoi, în iunie  a început aventura: ieşiri, prieteni noi, alte ieşiri, alţi prieteni, o ieşire de neuitat la Vama Veche, un concurs de compunere pe care l-am câştigat, aproape fără să vreau :) , câteva ieşiri pe vreme rea, ploaie sau zăpadă, câteva sfaturi date, câteva sfaturi primite, câteva vânătăi, câteva băute şi multă veselie. Nu îmi aduc aminte pe 2010, ca eu să fii plecat supărat de ceva spus de cineva sau care să mă fii scos din sărite... Or fi fost? Chiar dacă au fost, nici nu mai contează... :)

O altă mare bucurie personală a fost şi faptul că am reuşit să îmi iau puiul, pe Radu, pe biclă, la plimbări prin oraş, împreună cu Olivia. Dacă anul trecut aveam două biciclete în casă, ei bine, anul acesta cele două au făcut un pui. Pliabil pentru început, dar creşte el!...

Deasemenea, pe un loc fruntaş în lista cu puncte bune se află oamenii pe care i-am întâlnit, pe care vi-i voi împărtăşi şi vouă într-o ordine aleatoare, aşa cum îmi vin în cap acum: Dili cu sirena lui sictirizant-tembelizantă, Răzvan cel fără cont pe feisbuc, Mihaela cu clătitele, Ana-Maria cu bicicleta roşie, tiza mea, Ionuţ (aici lista e lungă că sunt mulţi: Tăunele cu cioperu, Zmeul cu înălţimea lui de badigard, Brânză cu înotul viteză pe mal, în apă până la genunchi, Ciprian, Sepi, şamd), Cristi Soare care m-a sponsorizat de câteva ori cand aveam găurit portofelul, Geo BateŞaua cu ideile lui avantgardiste, (poate chiar prea!...) şi Atreides cu grupul lui de turbaţi ecologişti, Adiţu cu caloriferu, Bradu de la Malu şi Compozitoru care îşi notează hărţile de ieşire cu bicicleta pe hârtie tipărită cu portative, Luiza cu îmbârligătura, Daniela alergătoarea prin caniculă, Gabi cu bicla lui topăitoare, Dan (aici e iar o listă lungă de dani: Creţu cu pas egal pe biclă (cred că aş fi putut face cu el toată ţara dacă aş fi avut timp, la felul cum merge pe biclă, Dobre cu înălţimea şi felul lui unic de a combina în glumă elemente de decor sexual cu orice altceva, Vătală cel care voia să îşi vândă bicla cu (1)700(0) de lei), RaduS cel cu vorba călită, de se aude de departe, Nicu pantelimonaru, cu bicla lui sexy şi pozele cu puţa în sus, Kyp din clubul Citroen pe care l-am agăţat fără să îmi dau seama că nu are legătură cu bicicletiştii, la Ciclopromenada nocturnă 3, Cristina, care s-a împrietenit foarte repede cu Olivia, Mircea chelul cu barbă, Olimpia care trebuie să îşi ude bicla nouă, Anka Berger, Bogdan Antohi, George Hari Popescu, Radu Mititean din Cluj, Meda, Bogdan (Costea şi Munteanu), Mircea MVP, tizul meu, fetele de la velobello, Andreea şi Oana, altă tiză, Teo - domnul mai în vârstă, sâc!, Sorina, Valentin, Iulia, fraţii gemeni, zanzibarul trimbulid, Andrei Vocurec, Mihai (listă: Bikepress, Iorga, Aurelian, Dragomir), Ovidiu, Piciu, Petre, Silviu şi mulţi, mulţi alţii. Lista poate continua, dar mă opresc aici, cu rugămintea de a nu mă trimite, voi pe mine, în amintiri, dacă nu v-am trecut numele... ştiţi doar că procesez mai greu... 010011...01000101010...101111000... :)

Un alt loc pe acea listă, este acest blog. Atunci când l-am creeat, am făcut-o cu scopul declarat de a scrie doar despre ieşirile mele cu bicla cu prietenii sau informaţii pe care le găsesc importante, referitoare la vastul domeniu în care încerc să mă camuflez, bicicleta! Şi cred că am făcut o treabă bună, chiar dacă, pe ici, pe colo, am lăsat-o mai moale şi am sărit evenimente sau faze sau articole sau chiar săptămâni...

La avantaje mai pot adăuga, greutatea şi tonusul muscular, încrederea în mine a crescut mai mult, de când am început să merg zilnic cel puţin 20-25 de kilometri şi asta pentru că în zilele când nu mă întâlneam cu băieţii la o tură, preferam să merg pe un traseu pe care nu îl mai folosisem, pentru a descoperi străzi sau scurtături noi. Deasemenea ieşirile lungi pentru cartarea gunoiului au fost experienţe la limită (pentru mine!!), în sensul că după mult timp, ieşeam relativ constant la un efort intens, iar muşchii, ligamentele sau oasele neantrenate, nu mi-au creeat probleme...

Dar, iată că am început acest articol în 2010 şi timpul a trecut, întocmai ca în poveşti, iar acum sunt efectiv în 2011... 

Pentru mine, anul ce abia şi-a deschis porţile, aş dori să fie la fel ca anul care tocmai s-a încheiat: boem. Cu prieteni, cu ieşiri, cu băute, cu patinaj iarna, cu nebunii la munte sau mare, fără evenimente sau accidente şi cu cel puţin la fel de multă voie bună ca până acum! Deasemenea, vouă vă doresc să staţi teferi, pe şosele şi în afara lor, să faceţi multe ieşiri, să vă bucuraţi de prieteni şi prietenie, de biciclete, de soare şi de tot. 

Doar aşa veţi creşte mari... Şi pentru asta: Ergo bibamus!

...iar leapşa merge la Teo şi Bogdan...


PS: ici şi colo, voi pune câteva poze, aşa de amuzament, când voi avea un pic de timp.