Un grup de europeni au plecat în expediţie prin Tibet împreună cu un şerpaş. Hotărâţi să ajungă într-o singură zi la tabăra unde erau aşteptaţi, au tot grăbit urcuşul, îndemnându-şi însoţitorul să meargă mai repede şi refuzând orice propunere de a face un popas.
După multe ore de drum, tibetanul s-a oprit fără un cuvânt, s-a aşezat pe o piatră şi a închis ochii. Cercetătorii l-au întrebat ce face, i-au vorbit, l-au rugat, l-au ameninţat că nu-i mai dau nici o plată dacă nu se ridică imediat să-i conducă la locul dorit. Călăuza a rămas neclintită.
După o oră şi ceva a deschis ochii, s-a ridicat scuturându-şi un pic veşmintele şi a pornit cu pas liniştit, chemându-i pe oameni să continue drumul. Aceştia au venit muţi de uimire.
După o vreme, cineva a rupt tăcerea şi l-a întrebat ce l-a făcut să se oprească în felul în care o făcuse şi ce l-a înduplecat până la urmă să reia urcuşul. Şerpaşul a spus:
- Trupurile noastre s-au zorit prea mult. Trebuia să ne oprim şi să aşteptăm până ne ajung din urmă sufletele, altfel călătoria noastră n-ar fi avut sorţi de izbândă.
**
Un alt tibetan nu însoţea pe nimeni, ci plecase de unul singur spre o mănăstire ridicată în vârf de munte. Pe drum l-a prins o ploaie cu fulgere şi tunete. Omul a găsit un han unde să se adăpostească abia după ce s-a lăsat întunericul. A schimbat câteva vorbe cu stăpânul locului, a mâncat ceva şi s-a dus la culcare.
Dar nici nu s-a luminat bine de ziuă şi călătorul era gata de plecare. Hangiul s-a uitat pe fereastră, a văzut cum toarnă cu găleata şi a spus:
- Unde te duci, omule, pe vremea asta? E prăpăd, n-o să apuci să ajungi nici până la următorul han, darămite sus, la mănăstire!
Drumeţul a deschis uşa şi i-a răspuns din prag:
- Nu-ţi fă griji. Sufletul meu a ajuns demult acolo, aşa că picioarelor mele le este uşor să-l urmeze.
***
Cică nemtii ar avea o vorbă cam așa: ”Să nu mergi niciodată mai repede decât poate să zboare îngerul tău păzitor!“
O fi adevărată??
****
La prima vedere, poveștile de mai sus par că nu au legătură cu biciclișii și bicicletele, dar eu văd o conexiune! Clară! După ce vei citi poveștile, stai 5 secunde cu ochii închiși, apoi gândește-te la Marșul tăcerii și implicațiile acestuia asupra ta... Vezi mai bine legătura acum??
****
La prima vedere, poveștile de mai sus par că nu au legătură cu biciclișii și bicicletele, dar eu văd o conexiune! Clară! După ce vei citi poveștile, stai 5 secunde cu ochii închiși, apoi gândește-te la Marșul tăcerii și implicațiile acestuia asupra ta... Vezi mai bine legătura acum??
Dacă te interesează subiectul, vino și tu la acest marș, la Parcul Moghioroș, miercuri, 18 mai 2011, la ora 19.30 și vom străbate împreună traseul acesta, în tăcere... pentru cei plecați!
Obligatoriu: cască de protecție!
Opțional: îmbrăcat în culori deschise!
*****
Obligatoriu: cască de protecție!
Opțional: îmbrăcat în culori deschise!
*****
sursa poveștilor: daniel roxin
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Your comment will be accepted after you connect with an account accepted by blogspot, so... make one and write me what you think.